Cu mine în casă mă încui
Şi nu ştiu cum au ajuns înăuntru
toţi cerşetorii şi cămătarii
chiar şi curvele îşi strigă clienţii
din geamul camerei mele
şi totul costă scump
cel mai bine pe soru'mea aia mică
am dat'o
cu 10.000
acolo-n Broscărie
2, 3 ani
o va ţine cineva
apoi o va strânge de ziduri, şi pe ea..
dar aici
mocheta mi se suie în şolduri şi mi se varsă în gură
Durdulie
Îngălată
sunt prea tânăr, sunt prea tânăr
piatra vişinie
În formă de ficat
creşte în mine
încet, cu răbdare, timp a mai rămas
destul
Sunt mort şi atât de întins
Că-mi plesnesc oasele
Şi se varsă în linişte la locurile lor
Un text ca o recompunere de cioburi murdare de amurguri finale, un pelerinaj insetat de regasire si orbit de prea mult conformism negat.
RăspundețiȘtergereUmbli in sufletul lucrurilor spre a gasi fanta de lumina spre tine si experimentul tau reuseste sa frapeze, sa surprinda flash-ui din teritorii noi.
si io cam...tot la asta ma gandeam..
RăspundețiȘtergere