raftul cu mere

de trei zile plimb cartea prin mâini
o mint şi o îngălbenesc cu iarbă şi cu vânt uscat
şi n-o deschid
de trei zile măselele din spate
au început să-mi cadă
să pocnească sub talpă
ca puiul în ou şi
tot de trei zile degetele maică-mii
tot ciocăne în uşa cămării
din care nici slăninile nici scheleţii
nu mai vor să iasă.
Cu un ochi la uşă stau
căci aud cum sună familia
şi cu un ochi la ultima treaptă
căci îmi va fura tendoanele picioarelor
de trei zile popa nu mai pleacă din casă
şi-n pivniţă creşte, creşte pământul pe scândurile vineţii
la ora sfârşitului lumii
voi aprinde becul pe raftul cu mere
şi voi aştepta dimineaţa.