ultimul chicot

din creierul meu rebegit

sub ploile calde de susan si magneziu

iesi intotdeauna alta si nu reusesc deloc

sa te tin in loc, sa-mi dai ascunsul

caci prea crezi in culori si ceaiuri

delicate

ce corecteaza coloanele orasului.

Cand ramai

culeg dupa tine

mirosul de jazz statut,

momaile incremenite la mesele fara alcool

gusterii mici ce trebaluiesc

lozinci

din catran aprins

si tot arunc in tine cu lemn, sarma si mortar

sa-ti iau macar ultimul chicot