duminică, 21 august 2016

Radu Vancu - despre încercarea de recuperare a umanului

     „Atât de metodică a fost această evacuare a umanului (în modernitate - n.m.), atât de eficient i-a atins și dizolvat toate straturile, încât reumanizarea profundă pe care o propune postmodernitatea e mai degrabă un exercițiu de recuperare post-traumatică decât o stare de fapt. Observate cu o răceală în fond inumană, sub-structurile umanului (corpul, eul, setul de valori, pulsiunea transcendentă) se află azi în următoarea situație:
     i) ceea ce numim „post-uman” e o încercare de scoatere din criză a corpului, însă rezultatul acestui efort e doar acordarea unui drept de existență a organicului în simbioză cu mașina anorganică; e mai degrabă vorba despre o tolerare a umanului într-un univers inuman, perfect robotizat (în care omul e, până la urmă, un intrus, pe care mașina inteligentă va sfârși prin a-l elimina, precum computerul HAL 9000 pe astronauții David Bowman și Frank Poole în celebrul roman al lui Arthur C. Clarke);
     ii) postistoricul încearcă să scoată eul din logica unei istorii distructive și, în fond, anti-umane, așa cum a fost aceea a modernității; însă ceea ce reușește este ca, deposedând eul de sentimentul inserției într-o temporalitate cu sens, să elimine din conștiință precipitatul a câtorva mii de ani de istorie și să determine regresia înspre o stare primitivă, a unei istoricități pur biologice;
     iii) postmodernismul, recte  metadiscursul central al postmodernității, încearcă să fie pe cât posibil mai human friendly și, prin urmare, se concentrează pe dizolvarea tuturor valorilor tari, înalte, pe care modernitatea le așeza deasupra umanului - și în numele cărora modernitatea a operat evacuarea umanului; însă, dizolvându-le programatic, a adus umanul periculos de aproape de starea unei anomii generale, în care reactivitatea la orice valoare (în afara celor pur biologice) tinde să dispară;
     iv) în sfârșit, pulsiunea transcendentă e dizolvată într-un mixtum compositum New Age, eclectic și căldicel, în care vagi reminiscențe creștine și mitologeme budiste, fragmente deformate de psihanaliză și inserții de astrologie populară, cosmologii vulgarizate și parapsihologie - toate zac laolaltă, compost într-un pat germinativ care nu germinează nicicând, și în care nici o pulsiune transcendentă reală nu se poate de fapt exercita.”

                                                        din Elegie pentru uman (Humanitas, 2016)

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu